tag:blogger.com,1999:blog-40255109435360522202024-02-18T19:06:01.472-08:00Blog despre BucovinaRecuperare vizuala a spatiului istoric romanescAnonymoushttp://www.blogger.com/profile/05340865435004230272noreply@blogger.comBlogger3125tag:blogger.com,1999:blog-4025510943536052220.post-79928823535105394342013-03-10T07:53:00.000-07:002013-03-10T07:53:43.656-07:00Uniunea Ziaristilor Profesionisti din România anunta Premiile anului 2012: Premiul I primit de BASARABIA-BUCOVINA.INFO pentru fotoreportajele INCURSIUNE IN TRANSNISTRIA, realizate de Cristina si Victor Roncea<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBHiSSdPfZQx1t8SzuabSV6a8liJMViDADKvDifdhJmEwSIqTCArxbTovVHTF8Y4gHicHxGnMtojAadsLMqa_rx6K_mp1cV1P-18Z6jCMh9jSR_dU8DkWf6Fi_ANGjFzYyXpLqCkChFp4/s1600/Basarabia+Bucovina+Info+-+Fotografii+-+Harti+-+Ilustrate+-+Vechi+-+Transnistria+-+Maramuresul+Istoric.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjBHiSSdPfZQx1t8SzuabSV6a8liJMViDADKvDifdhJmEwSIqTCArxbTovVHTF8Y4gHicHxGnMtojAadsLMqa_rx6K_mp1cV1P-18Z6jCMh9jSR_dU8DkWf6Fi_ANGjFzYyXpLqCkChFp4/s1600/Basarabia+Bucovina+Info+-+Fotografii+-+Harti+-+Ilustrate+-+Vechi+-+Transnistria+-+Maramuresul+Istoric.JPG" height="384" width="640" /></a></div>
<strong></strong><br />
<strong>Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România anunta Premiile anului
2012:<br /></strong>Premiile pentru PRESĂ SCRISĂ (pe hârtie şi
on-line)<br /><br />PRESĂ SCRISĂ ȘI ON LINE<br /><br /><strong>TEMA: Reportajul, ancheta
publicistică şi articolul de atitudine în slujba promovării/apărării identităţii
culturale a comunităţilor româneşti, din afara fruntariilor
României.</strong><br /><br /><strong>Premiul I – </strong><a href="http://nichitus.ro/"><strong><span style="color: #c93204;">Cristina Nichitus Roncea</span></strong></a><strong>
și </strong><a href="http://roncea.ro/"><strong><span style="color: #c93204;">Victor
Roncea</span></strong></a><strong>, </strong><a href="http://basarabia-bucovina.info/"><strong><span style="color: #c93204;">Basarabia-Bucovina.Info</span></strong></a><strong>,
Bucuresti,</strong><br /><br />Premiul al II-lea – Michaela Bocu, Făclia
Cluj,<br /><br />Premiul al III-lea – Gabriela Căluțiu Sonnenberg, Spania, pentru
suita de articole publicate în revista OBSERVATORUL din Toronto/ Canada, condusă
de Dumitru Puiu Popescu<br /><br />Toate premiile pot fi gasite la <a href="http://uzp.org.ro/premiile-uzpr-2012-2/"><span style="color: #c93204;">UZP.Org.Ro</span></a><br /><br />Portalul
nostru, un proiect interactiv de recuperare vizuala a spatiului istoric
romanesc, cofinantat de <a href="http://www.guv.ro/"><span style="color: #c93204;">Guvernul Romaniei</span></a>, a
fost premiat pentru foto-reportajele<br /><br /><strong sizcache07033934905013841="4.0.41" sizset="false"><a href="http://basarabia-bucovina.info/2012/12/01/incursiune-in-transnistria-azi-tighina-vazuta-de-basarabia-bucovina-info-exclusiv/"><span style="color: #c93204;">Incursiune
in Transnistria. Azi: Tighina vazuta de Basarabia-Bucovina.Info. EXCLUSIV
</span></a></strong><br /><br />si<br /><br /><strong sizcache07033934905013841="4.0.42" sizset="false"><a href="http://basarabia-bucovina.info/2012/12/16/incursiune-in-tiraspol-capitala-imperiului-invizibil-50-de-stop-cadre-din-transnistria-foto-reportaj-exclusiv-basarabia-bucovina-info/"><span style="color: #c93204;">Incursiune
in Tiraspol, capitala imperiului invizibil. 50 de stop-cadre din Transnistria.
Foto-Reportaj Exclusiv Basarabia-Bucovina.Info</span></a></strong><br /><br />Mentionam ca
aceasta serie urmeaza sa fie completata cu noi filmari si fotografii din Tighina
si Tiraspol. O parte din fotografiile care au fost publicate in cele doua
reportaje le gasiti in prezentarea video de mai jos.<br /><br /><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="414" src="http://www.youtube.com/embed/NP3SyFNY1bI" width="620"></iframe><br /><br />O componenta a premiului care ne onoreaza,
primit din partea Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania, a constituit o
deplasare la comunitatea romaneasca din zona orasului Graz din Austria, ocazie
cu care delegatia UZP s-a intalnit si cu presa locala si a sustinut o emisiune
la Radio Helsinki – Graz, pe care o puteti viziona <a href="http://basarabia-bucovina.info/2013/03/07/basarabia-bucovina-info-premiul-i-pe-2012-oferit-de-uniunea-ziaristilor-profesionisti-din-romania-vizita-la-graz-si-emisiune-la-radio-helsinki-foto-video/"><span style="color: #c93204;">aici</span></a>,
insotita de relatarea asupra vizitei, preluata de la <a href="http://uzp.org.ro/"><span style="color: #c93204;">UZP.Org.Ro</span></a>, si de fotografiile realizate de <a href="http://nichitus.ro/2013/02/28/uniunea-ziaristilor-profesionisti-din-romania-anunta-premiile-anului-2012-cristina-nichitus-roncea-si-victor-roncea-premiul-i-pentru-foto-reportajele-basarabia-bucovina-info-inc/"><span style="color: #c93204;">Cristina
Nichitus Roncea</span></a>.<br /><br />
<br />
<div sizcache07033934905013841="4.0.46" sizset="false" style="text-align: center;">
<strong sizcache07033934905013841="4.0.46" sizset="false">Mai multe detalii si fotografii la <a href="http://basarabia-bucovina.info/2013/03/07/basarabia-bucovina-info-premiul-i-pe-2012-oferit-de-uniunea-ziaristilor-profesionisti-din-romania-vizita-la-graz-si-emisiune-la-radio-helsinki-foto-video/"><span style="color: #c93204;">Basarabia-Bucovina.Info</span></a></strong></div>
<br />
<br />
<div sizcache07033934905013841="4.0.47" sizset="false" style="text-align: center;">
<strong sizcache07033934905013841="4.0.47" sizset="false"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnZAn-ASj3pJSxAA3dN937kcV5QjDm96i0ThfvHY5t_GA2p3da7fL3g1flNJUHaNnx3IfRP9__ASpfvklUsM8qtKdd_dj1AbcU7QhL_S-UWOw6pCbmHMGm-D0bDkNClcYTVzc5YcP1Ol4/s1600/Cuvantul+Libertatii+-+Premiul+UZP+Basarabia+Bucovina+Info+-+Cristina+si+Victor+Roncea.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a></strong><br /><strong>Multumim </strong><a href="http://uzp.org.ro/castigatorii-premiilor-uzpr-la-graz-austria/" target="_blank"><span style="color: #5588aa;"><strong>UZP</strong></span></a><strong> si </strong><a href="http://www.autprorom.at/" target="_blank"><span style="color: #5588aa;"><strong>romanilor din
Austria</strong></span></a><strong>!<br /><br />Multumim si </strong><a href="http://www.cvlpress.ro/09.03.2013/basarabia-bucovina-info-premiul-i-pe-2012-oferit-de-uniunea-ziaristilor-profesionisti-din-romania/" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">Cuvantul</span></strong></a><strong> </strong><a href="http://www.cvlpress.ro/08.03.2013/basarabia-bucovina-info-premiul-i-pe-2012-oferit-de-uniunea-ziaristilor-profesionisti-din-romania-vizita-la-graz-si-emisiune-la-radio-helsinki/" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">Libertatii</span></strong></a><strong>, </strong><a href="http://qmagazine.ro/actual/basarabia-bucovina-info-premiul-i-pe-2012-oferit-de-uniunea-ziaristilor-profesionisti-din-romania/" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">Q
Magazine</span></strong></a><strong>, </strong><a href="http://www.radiometafora.ro/2013/03/10/uniunea-ziaristilor-profesionisti-din-romania-anunta-premiile-anului-2012-cristina-nichitus-roncea-si-victor-roncea-premiul-i-pentru-foto-reportajele-basarabia-bucovina-info/" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">RadioMetafora -
USA</span></strong></a><strong>, </strong><a href="http://vlad-mihai.blogspot.ro/2013/03/basarabia-bucovinainfo-cristina.html" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">Romania
Uneste-te!</span></strong></a><strong>, </strong><a href="http://www.dantanasa.ro/2013/03/08/basarabia-bucovina-info-premiul-i-pe-2012-oferit-de-uniunea-ziaristilor-profesionisti-din-romania-vizita-la-graz-si-emisiune-la-radio-helsinki-cu-doru-dinu-glavan-michaela-bocu-benone-nea/" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">Dan
Tanasa</span></strong></a><strong>, </strong><a href="http://www.badpolitics.ro/tag/basarabia-bucovina-premiu/" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">Bad
Politics</span></strong></a><strong>, </strong><a href="http://www.ziaristionline.ro/2013/03/01/premiile-uniunii-ziaristilor-profesionisti-uzp-2012-cristina-nichitus-roncea-si-victor-roncea-premiul-i-pentru-basarabia-bucovina-info/" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">Ziaristi
Online</span></strong></a><strong>, </strong><a href="http://www.radio-resita.ro/uniunea-ziaristilor-profesionisti-din-romania-a-recompensat-munca-membrilor-sai-radio-romania-resita-a-obtinut-locul-iii" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">Radio
Resita</span></strong></a><strong>, </strong><a href="http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/basarabia-bucovina-info-premiul-i-pe-2012-oferit-de-uniunea-ziari-tilor-profesioni-ti-din-romania-2673049.html" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">Ziare pe
Net</span></strong></a><strong>, </strong><a href="http://www.asiiromani.com/sens-giratoriu/16938-premiile-uzpr-2012.html" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">Asii
Romaniei</span></strong></a><strong>, </strong><a href="http://www.rgnpress.ro/rgn_13/categorii/reportaj/8580-basarabia-bucovinainfo--premiul-i-pe-2012-oferit-de-uniunea-ziaristilor-profesionisti-din-romania-vizita-la-graz-si-emisiune-la-radio-helsinki.html" target="_blank"><strong><span style="color: #5588aa;">Romanian Global
News</span></strong></a><br /><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnZAn-ASj3pJSxAA3dN937kcV5QjDm96i0ThfvHY5t_GA2p3da7fL3g1flNJUHaNnx3IfRP9__ASpfvklUsM8qtKdd_dj1AbcU7QhL_S-UWOw6pCbmHMGm-D0bDkNClcYTVzc5YcP1Ol4/s1600/Cuvantul+Libertatii+-+Premiul+UZP+Basarabia+Bucovina+Info+-+Cristina+si+Victor+Roncea.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" closure_uid_566716248="3" height="470" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnZAn-ASj3pJSxAA3dN937kcV5QjDm96i0ThfvHY5t_GA2p3da7fL3g1flNJUHaNnx3IfRP9__ASpfvklUsM8qtKdd_dj1AbcU7QhL_S-UWOw6pCbmHMGm-D0bDkNClcYTVzc5YcP1Ol4/s640/Cuvantul+Libertatii+-+Premiul+UZP+Basarabia+Bucovina+Info+-+Cristina+si+Victor+Roncea.JPG" width="640" /></a><br /><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnZAn-ASj3pJSxAA3dN937kcV5QjDm96i0ThfvHY5t_GA2p3da7fL3g1flNJUHaNnx3IfRP9__ASpfvklUsM8qtKdd_dj1AbcU7QhL_S-UWOw6pCbmHMGm-D0bDkNClcYTVzc5YcP1Ol4/s1600/Cuvantul+Libertatii+-+Premiul+UZP+Basarabia+Bucovina+Info+-+Cristina+si+Victor+Roncea.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"></a><br /><strong>Vizionati aici </strong><strong sizcache07033934905013841="4.0.64" sizset="false"><a href="http://basarabia-bucovina.info/media-gallery/"><span style="color: #c93204;">Albumele de Fotografii
Basarabia-Bucovina.Info</span></a></strong><br /><br />
<div sizcache07033934905013841="4.0.65" sizset="false" style="text-align: center;">
<strong sizcache07033934905013841="4.0.65" sizset="false">Dati un “Like” <a href="http://www.facebook.com/home.php#%21/BasarabiaBucovina"><span style="color: #c93204;">Paginii de
Facebook Basarabia-Bucovina.Info</span></a></strong></div>
</div>
<!--Facebook Like and Send button by darkomitrovic.com-->Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/05340865435004230272noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4025510943536052220.post-28928843861425371812013-01-31T15:05:00.001-08:002013-02-03T08:01:44.351-08:00La pas prin Cernauti<strong><a href="http://basarabia-bucovina.info/wp-content/uploads/2011/11/Cernauti.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-897" src="http://basarabia-bucovina.info/wp-content/uploads/2011/11/Cernauti.jpg" height="486" width="528" /></a></strong><br />
<strong></strong><br />
<strong>VESTIGII ROMÂNEŞTI ÎN CAPITALA ISTORICĂ A
BUCOVINEI</strong><br />
<br />
Dacă doriţi să vedeţi toate stilurile arhitectonice, care au existat în
ultimele secole în Europa, nu trebuie să cheltuiţi banii pentru călătorii
îndepărtate. E suficient să parcurgeţi pe jos străzile din partea veche a
oraşului Cernăuţi şi veţi vedea aici stiluri începând cu empiricul din perioada
împăratului Napoleon şi terminând cu stilul sovietic din timpurile lui Iosif
Stalin, de la liniile melodioase ale barocului clasic până la construcţia
edilitară primitivă din deceniile lui Nikita Hruşcov. Cernăuţiul mai este
caracteristic şi prin faptul că numai în acest oraş din Ucraina pot fi văzute
clădiri în stil neobrâncovenesc. Călătoria o puteţi începe din Piaţa Centrală a
Cernăuţiului, unde la 1847 a fost construită clădirea impunătoare a Primăriei în
stilul clasicismului târziu. Dacă o veţi lua pe str. Kobyleanska (fosta
Domnească), atunci la intersecţia ei cu str. Alexandru cel Bun veţi vedea încă
un exemplu de clasicism – o clădire semirotundă, cu coloane sobre şi
balcon.<br />
Priviţi din Piaţă de-a lungul str. Ruska (fosta Română) şi veţi vedea
la o anumită distanţă clădirea bisericii greco-catolice, construite încă în 1821
în stil empiric pe banii boierului Turcul, a cărui origine era legată de cazacii
zaporojeni. De fapt biserica se afla la capătul unui drum construit în 1816,
care se termina acolo. El a fost continuat abia atunci când după seceta din 1865
la Cernăuţi a bântuit o foamete însoţită de tifos, holeră şi ciumă. Din cauza
acestor boli infecţioase au murit peste 2.000 de persoane. În fiecare zi erau
îngropaţi zeci de morţi, iar cimitirul a fost mutat departe de oraş, pe locul
unui imaş întins. Pentru a nu rătăci pe ulicioarele întortocheate, strada a fost
prelungită pe lângă biserică spre cimitirul creştin şi cel iudaic. În prezent
cimitirul creştin ocupă o suprafa ţă de 21 ha, cel evreiesc fiind ceva mai mic.
Acolo, în oraşul mort sau, cum spun evreii, în casa veşniciei pot fi văzute
diferite stiluri arhitectonice – de la cel mauritan până la funcţionalism. În
prezent acesta reprezintă un teritoriu rezervat pe str. Zelena, un muzeu sub cer
liber, care a devenit obiect al cercetărilor savanţilor. Or, numărul
monumentelor funerare, care prezintă valoare artistică, ajunge la câteva mii.
Dar să revenim la biserica greco-catolică care, în anii -30 ai secolului trecut,
adică după 115 ani, a fost lărgită şi înălţată după proiectul cunoscutului om de
artă Volodymyr Zalozeţki (de altfel, deputat în Parlamentul României), dar deja
în stilul barocului ucrainean, care sa dezvoltat încă din timpurile hatmanului
Ivan Mazepa.<br />
<br />
Contemporan al lui Mazepa a fost şi sfântul domnitor moldovean Constantin
Brâncoveanu, care de asemenea a contribuit la dezvoltarea unui stil denumit mai
târziu în cinstea lui. În 1714, la Istanbul, turcii l-au executat pe Brâncoveanu
împreună cu patru fii ai lui pentru că l-a ajutat pe ţarul Petru I în lupta
împotriva turcilor şi n-a vrut să renunţe la credinţa sa creştinească. Dar
urmaşii nu l-au uitat. După primul război mondial, când se căutau noi stiluri,
arhitecţii români au aplicat un stil naţional, denumit neobrâncovenesc. Mergeţi
puţin mai departe pe str. Rusca şi veţi vedea biserica Sf. Nicolae, construită
în acest stil.<br />
<br />
Biserica a fost proiectată, iar construcţia ei a început încă în anii -20 ai
secolului trecut, dar din lipsă de fonduri lucrările au fost oprite, fiind
reluate abia peste zece ani. La proiect au fost aduse modificări esenţiale.
Autorii lor au fost arhitecţii Radijevski, Ionescu şi Alexandru Ivanov, acesta
fiind pe atunci arhitectul principal al Mitropoliei Bucovinei. A fost anunţat un
concurs pentru realizarea catapeteasmei. L-au câştigat pictorul de icoane Paul
Molda din Bucureşti şi sculptorul Dumitrescu-Lowendal, care a executat lucrările
în lemn. Treizeci de vitralii au fost executate de către pictorul Chirovici din
Bucureşti, iar carcasele pentru ele de cernău- ţeanul Wilhelm Sviderski. Gardul
a fost realizat de către meşterul cernăuţean Alexandru Mankovski, după proiectul
arhitectului Ionescu.<br />
<br />
Clopotele, cu o greutate de 948 şi 592 kilograme, au fost turnate la firma
lui Friedrich Henig din Transilvania şi instalate la 2 noiembrie 1938 în
clopotniţa construită sub conducerea meşterului cernăuţean Teodor Ogonovski.
Biserica a fost sfinţită în ziua de 6 decembrie 1939. Astfel, aici pot fi văzute
stilul brâncovenesc, unele elemente ale Renessans-ului italian şi procedee
tipice româneşti în compoziţia ornementală a lăcaşului. Stilul brâncovenesc,
care a devenit o continuare a modernismului austriac, dar deja pe fundal
naţional românesc, poate fi văzut şi în aşanumita clădire a preoţilor de pe str.
Koţiubynsky, peste drum de reşedinţa mitropoliţilor bucovineni (în prezent
corpurile Universităţii Naţionale din Cernăuţi) şi pe multe alte străzi ale
oraşului, deoarece atunci se construiau anual câte 180 şi chiar 280 de clădiri,
pentru a le da oamenilor de lucru în perioada crizei economice mondiale. Clă-
dirile în stil brâncovenesc şi neorom ânesc pot fi recunoscute uşor după
înfrumuseţarea şi ornamentele care amintesc de podoabele portului popular
românesc, dar şi după coroanele masive şi semirotunde, care le unesc. Primul
război mondial, acea “nuntă sângeroasă a Europei”, a luat şi mijloacele, şi
specialiştii. În condiţiile crizei trebuiau căutate forme arhitectonice mai
simple, mai ieftine. Asemenea stil de tranziţie de la modern la funcţionalism
(la noi el este numit tot mai des constructivism) a fost art-decorul, apărut în
Franţa. Întrucât România avea atunci relaţii strânse cu Franţa, iar firmele
franceze au participat la construcţiile din Cernăuţi, stilul artdecor poate fi
văzut şi în oraşul nostru, de exemplu, pe str. Kobyleanska, 33, precum şi în
alte părţi ale oraşului.<br />
<br />
În acea perioadă funcţionalismul era un stil încă nou, neîntâlnit mai înainte
şi, după cum îmi povestea scriitorul Myhailo Ivasiuk, tatăl autorului
nemuritorului cântec “Ruta roşie”, asemenea clădiri, ca cea a Institutului de
Medicină de pe str. Popovici din apropierea pieţei de pe str. Armatei Roşii,
policlinicii de pe str. Şkilna, Casei Ofiţerilor, cum s-a numit ea în perioada
sovietică, i-au impresionat foarte tare pe cern ăuţeni prin aspectul lor
deosebit. Prima dintre clădirile numite mai sus era destinată unui cămin, cea
de-a doua – sindicatelor, iar a treia trebuia să devină centru al culturii şi
literaturii române. Acest din urmă edificiu reprezenta un complex compus din
trei clădiri şi urma să se întindă de-a lungul întregii pieţe din faţa
teatrului, cuprinzând şi Casa Populară Evreiască, în care se afla în prezent
Palatul Central de Cultură din Cernăuţi. Se presupune că a existat o astfel de
înţelegere, însă noua conducere a comunităţii evreieşti a protestat, refuzând să
vândă clădirea. După cum mi-a povestit odată un ziarist român, au avut loc chiar
câteva procese judiciare la Cernăuţi şi Bucureşti, însă fără nici un rezultat.
Din această cauză edificiul din Piaţa Teatrului este asimetric, cu o aripă mai
lungă decât alta, centrul pomenindu-se deplasat.<br />
<br />
Afară de aceasta, au avut loc procese îndelungate cu Universitatea, care
susţinea că terenul îi aparţine, şi a consimţit să-l cedeze doar atunci când i
s-a promis că în schimb va fi construită biblioteca universitară, ceea ce s-a şi
făcut pe locul fostului cimitir austriac. Construcţia bibliotecii, însă, a fost
finalizată mai târziu de arhitectul sovietic Vodeanski.<br />
<br />
În ceea ce priveşte Palatul cultural al românilor, la construcţia căreia şi-a
dat concursul Fondul religionar, deoarece banii fuseseră cheltuiţi pentru
judecăţi, s-a reuşit să se construiască doar una din cele trei clădiri.
Celelalte două aşa au şi rămas doar pe hârtie. În scuar, pe locul unde urmau să
fie ele, în prezent se înalţă monumentul lui Mihai Eminescu.<br />
<br />
S-ar părea că această clădire în stilul constructivismului strică aspectul
Pieţei Teatrului, deoarece clădirea acestuia a fost construită în 1905 în stil
baroc, Casa Populară a evreilor în 1908 cu motive ale arhitecturii evreieşti,
tradiţionale, iar Camera de comerţ şi meşteşuguri (în prezent clădirea
administrativă a Institutului de Medicină) în 1912, în stil modern. În realitate
liniile sombre şi formele netede ale constructivismului din perioada postbelică
subliniază, evidenţiază şi mai mult frumuseţea ornamentelor pompoase de pe
faţadele clădirilor din epoca anterioară. Şi nu întâm-plător arhitectul Alexei
Şciusev, originar din Chişinău, autorul Mausoleului lui V.I. Lenin din Moscova,
a numit Piaţa Teatrului din Cernăuţi drept una dintre cele mai frumoase pieţe
mici din Europa.<br />
<br />
Pentru a nu pierde clădirea Teatrului, arhitecţii români au găsit o soluţie
foarte înţeleaptă şi originală – ei au săpat pământul şi au adâncit piaţa cu 1,5
metri. În felul acesta ei vizual parcă au ridicat clădirea Teatrului, deşi ea se
afla şi fără asta mai sus de nivelul străzii. Însă după ce piaţa a fost
înconjurată din toate părţile de clădiri, Teatrul devenea mai puţin observat şi
şi-ar fi pierdut rolul de clădire principală a pieţii. Ce-i drept, arhitecţii
din perioada lui Leonid Brejnev, nişte copământeni de ai lui din regiunea
Dnepropetrovsk, au stricat puţin aspectul: ei au nivelat substanţial malurile şi
au schimbat forma felinarelor care parcă îi conduceau pe oameni spre teatru. Se
întâmplă, ca unele clădiri în stil brâncovenesc şi constructivist să stea
alături, aşa cum se poate vedea pe str. Universităţii, acolo unde ea face la
stânga, spre cinematograful “Cernăuţi”. Clădirea acestuia a fost construită în
1877 în stil mauritan, fiind odinioară sinagoga principală a Cernăuţiului.<br />
<br />
Clădirea a fost distrusă în timpul războiului şi reconstruită prin anii -50
drept primul cinematograf cu ecran lat din Ucraina. Dacă privim la aceste două
clădiri vecine, se creează impresia că ne aflăm într-un colţişor pitoresc al
Bucureştiului. Aşa ceva nu veţi vedea nicăieri în altă parte în toată
Ucraina.<br />
<br />
Cernăuţiul mai este original şi prin faptul că în el pot fi văzute peste o
sută de zei şi zeiţe greco-romane sub formă de basoreliefuri, sculpturi bombate,
mozaicuri etc. Cam acelaşi o fi şi numărul leilor, păsărilor,
şerpilor-Cunoscătorii sus- ţin că aşa ceva n-o să întâlniţi nicăieri în altă
parte în Europa. Dar acestea nu-s toate minunăţiile cu care se mândreşte
străvechiul şi mereu tânărul oraş, care la 8 octombrie 2008 îşi va sărbători
jubileul de 600 de ani de la prima sa atestare documentară, care poartă
amprentele domnitorului moldovean Alexandru cel Bun. A vizita Cernăuţiul şi a nu
vedea măreţia reşedinţei mitropoliţilor bucovineni este ca şi cum ai călători în
capitala Italiei nu l-ai vedea pe Papa de la Roma. Multe vestigii de arhitectură
ale Cernăuţiului încă rămân în aşteptarea cercetătorilor.<br />
<br />
<strong>Vasily Selezinka</strong><br />
<br />
Sursa: <a href="http://www.arcasul.cv.ua/">Revista Arcasul</a><br />
<br />
Cititi si: <a href="http://basarabia-bucovina.info/2012/01/15/cernauti-palatul-unde-s-a-votat-unirea-cu-tara/" rel="bookmark" title="Cernauti – Palatul unde s-a votat Unirea cu Tara. Istoric si 30 de Fotografii">Cernauti – Palatul unde s-a votat Unirea cu Tara. Istoric si 30 de
Fotografii</a> <br />
<br />
<strong>Vizionati aici <a href="http://basarabia-bucovina.info/media-gallery/">Albumele de Fotografii
Basarabia-Bucovina.Info</a></strong><br />
<br />
<strong>Dati un “Like” <a href="http://www.facebook.com/home.php#!/BasarabiaBucovina">Paginii de Facebook
Basarabia-Bucovina.Info</a></strong> Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/05340865435004230272noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4025510943536052220.post-31876206934833929072013-01-31T14:06:00.000-08:002013-01-31T14:09:15.727-08:00Cetatea Hotin<a href="http://basarabia-bucovina.info/wp-content/uploads/2011/11/Cetatea-Hotin-07-Basarabia-Bucovina.Info_.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-200" height="401" src="http://basarabia-bucovina.info/wp-content/uploads/2011/11/Cetatea-Hotin-07-Basarabia-Bucovina.Info_.jpg" width="600" /></a>
<br />
<div style="text-align: center;">
<strong>- CETATEA HOTIN: Foto, Video, Harta,
Istoric, Poveste -</strong></div>
<br />
<strong></strong>Cetatea Hotinului – cel mai important edificiu din sistemul
defensiv al Moldovei medievale, face parte din şirul de cetaţi, care au stat ca
nişte pietre de hotar la malul Nistrului. Apărătorii vrednici ai acestui tinut
din nordul principatului Moldovei au ţinut piept hoardelor de invadatori şi
venetici ce au râvnit la pamântui strabun de-a lungul întregii istorii a
neamului nostru. Cetatea cu turnurile înalte a sfidat norii negri de plumb şi
ploile naprasnice de foc şi de sânge, ce s-au abătut necontenit asupra acestor
pamânturi mănoase, dar năpăstuite de soartă, iar curajul apărătorilor ei baga
frica în asediatori, facea sa li se moaie genunchii şi să o ia razna
îndărăt.<br />
<br />
Voievodul Ştefan cel Mare, la urcarea sa pe tron, a fost preocupat în primul
rând de gândul recuceririi ei.<br />
<br />
E oarecum simbolică afirmaţia ce se desprinde din legenda istorica despre
întemeierea cetaţii. Ea glăsuieşte că ideea zămislirii acestei zidiri ar fi
aparţinut unui vestit rege dac, care ar fi ales anume aici locul de
înalţare.<br />
<br />
Dupa una din versiunile mai mult sau mai puţin intemeiate pe cercetări,
documente şi mărturii de epocă, cetatea Hotinului a fost înălţată în secolul al
XIV-lea, ca prin izbanda Muşatinilor să ajungă în stăpânirea Moldovei şi s-o
slujească mai apoi timp de doua secole. Alexandru cel Bun a reparat cetatea,
coborind cu oştile sale în jos pe Nistru, cucerind oraşul Tighina şi ajungând
până la Cetatea Albă.<br />
<br />
Dintr-o alta sursa aflam că cetatea a fost înălţată la începutul secolului al
XV-lea din însaşi vrerea lui Alexandru cel Bun cu sprijinul lui Vitold, marele
cneaz al Lituaniei. “tinind cont de aspectui şi arhitectura edificiului, avem
tot temeiul să acceptăm alternativa şi cea de-a doua versiune.<br />
<br />
Ilie, fiul domnitorului, luptând cu fratele sau Stefan, a pus mai presus
interesele personale decât pe cele ale ţării şi la 1436 cedă Hotinul polonilor
în schimbul unui ajutor din partea acestora. În 1455, venind la putere pentru a
doua oara la domnie, Petru Aron recistigă cetatea, dar e nevoit sa cedeze târgul
Siretului şi alte localităţi. Însă după o anumită vreme ea trece din nou în
mâinile polonilor.<br />
<br />
Moldovei, prea înţeleptul domnitor şi-a pus drept scop reintoarcerea cetăţii
sub stăpânirea sa. Doi ani de zile a durat asediul. Până la urmă prin pacea de
la 4 aprilie 1459 Stefan cel Mare a reîntors în hotoarele istorice oraşul Hotin,
abia mai târziu izbutind să pună stăpânire şi pe cetate. În perioada respectivă
ea a fost amplificată şi întrejită în repetate rânduri. La porunca domnitorului
a fost construit paraclisul de la etaj, pe latura dinspre malul Nistrului. Anume
faptul ca fusese construită din piatra şi din cărămidă, cu faţetele decorate cu
figuri geometrice din cărămidă, i-a facut pe unii cercetători să creadă şi să
afirme că edificiul ar fi fost rezultatul colaborării unor meşteri veniţi din
Ţările Baltice, care au muncit alături de meşterii locali.<br />
<br />
Mulţi suverani ai acelor vremuri demult apuse au râvnit la cetatea care le
deschidea calea spre Moldova şi alte ţări din Orientul Europei. Cu timpul
zidurile bine întărite, stăpânite de temerarii apărători moldoveni o facură de
necucerit, respingând puhoaie de poloni, turci, cazaci, care işi încercaseră de
nenumărate ori norocul, cu gândul de a o lovi prin surprindere şi a o
stăpâni.<br />
<br />
Câteva momente din cronica luptelor pentru aceasta cetate sunt semnificative
pentru destinul ei. La 1538 generalul polonez Tarnovski arunca în aer zidurile.
Petru Rareş în a doua sa domnie, le restabileşte şi sporeşte capacitatea de
apărare. De altfel, pe timpul domniei acestui luminat voievod cetatea a fost nu
numai cea mai puternică, dar şi cea mai frumoasă. Ba chiar şi mai târziu
Dimitrie Cantemir în a sa “Descriere a Moldovei” avea sa afirme, ca cetatea
“…..în ziua de azi iaste vrednică de a se socoti cea mai frumoasă şi mai mare
decât celelalte ale Moldovei”.<br />
<br />
În anul 1562 domnitorul Ioan Heraclide Despot cedează Hotinul prietenului sau
Albert Laski. Bogdan al IV-lea repetă gestul predecesorului sau, oferind-o în
dar nobilului Dobrovolski. Dar vine la domnie un alt domnitor vrednic, Ion Voda
cel Viteaz, care cucereste cetatea şi o pune sub stăpânirea legitimă a
moldovenilor.<br />
<br />
La 1712 turcii pun mâna pe cetate, o repară şi o întaresc. Anume pe timpul
ocupatiei lor e ridicată în interiorul cetăţii o moschee. Dupa o suta de ani
Hotinul fu stăpânit de rusi, cetatea işi pierdu importanţa de altă dată, ca mai
apoi la 1856 sa fie desfiinţată şi lăsată pradă uitării. Nimic de mirare, dacă
ne gândim ca un asemenea Imperiu ca cel Rus, care işi extinse cu mult hotarele
în urma războaielor şi a tratatelor favorabile, nu avea nici un interes sa
păstreze pentru istorie o cetate aparţinând poporului văduvit de pământurile
sale străbune. Nici până în ziua de azi cetatea Hotinului nu a scapat de sub
stăpânirea straină, pământul pe care se înalţa fiind şi el înstrăinat de
adevaraţii moştenitori.<br />
<br />
Se zice ca prin anii treizeci ai secolului nostru cheia de la cetatea
Hotinului se mai pastra în Finlanda, în colecţia generalului Mannerheim. Cine va
fi temerarul urmaş ai vrednicilor domni ai Moldovei, care să pornească în
căutarea acestei chei fermecate, să o gasească cu orice preţ şi să deschidă larg
porţile istoriei noastre de veacuri, lăsând să răzbată prin ele lumina
adevărului unic, ce ar face posibilă descifrarea şi citirea corectă a acelor
pagini scrise cu sângele strămoşesc şi tainuite de ochii şi mintea noastra? Cine
va fi voievodul paşnic care o va trece sub scutul adevaraţilor stăpâni şi
urmaşi. Întrebarea e şi ea din istoria noastra zbuciumată de veacuri. Însă după
cum se ştie, orice întrebare are şi un răspuns, unul, cel adevărat. Cine şi
când?<br />
<br />
Sursa: <a href="http://www.literaturasiarta.md/patrimonyview.php?l=ro&idc=7&idc1=13&id=58">Literatura
si Arta</a><br />
<br />
<a href="http://basarabia-bucovina.info/wp-content/uploads/2011/11/Harta-Judet-Hotin-Basarabia-Bucovina-Info1.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-410" height="381" src="http://basarabia-bucovina.info/wp-content/uploads/2011/11/Harta-Judet-Hotin-Basarabia-Bucovina-Info1.jpg" width="605" /></a><br />
<br />
Cititi si <a href="http://basarabia-bucovina.info/2011/11/25/judetul-hotin-harti-si-date/">Judetul
Hotin </a><br />
<br />
<a href="http://basarabia-bucovina.info/2012/01/22/2012/01/03/cetatea-alba-pintenul-lui-stefan-cel-mare-la-nistru-si-marea-neagra/" rel="bookmark" title="Permalink to Cetatea Albă – pintenul lui Ştefan la Marea Neagră">Cetatea Albă – pintenul lui Ştefan la Marea Neagră</a><br />
<br />
<a href="http://basarabia-bucovina.info/2012/01/22/2012/01/02/cetatile-romanesti-de-la-nistru-pumnii-stransi-ai-europei-crestine/" rel="bookmark" title="Permalink to Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei creştine”">Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşi ai Europei
creştine”</a><br />
<br />
<strong>Mai multe fotografii: </strong><a href="http://basarabia-bucovina.info/gab_gallery/cetatea-hotin/"><strong>Cetatea Hotin</strong></a><br />
<br />
<strong>Vizionati aici <a href="http://basarabia-bucovina.info/media-gallery/">Albumele de Fotografii
Basarabia-Bucovina.Info</a></strong><br />
<br />
<strong>Dati un “Like” <a href="http://www.facebook.com/home.php#!/BasarabiaBucovina">Paginii de Facebook
Basarabia-Bucovina.Info</a></strong>Anonymoushttp://www.blogger.com/profile/05340865435004230272noreply@blogger.com0Cetatea Hotin, Nordul Bucovinei48.5 26.548.4579215 26.419319 48.5420785 26.580681